Cuibărit pe un păienjeniş de dealuri, cu uliţe strâmte şi abrupte, satul Gârceni îşi revendică începuturile chiar din secolul al XV-lea. Aici, istoricul aşezării se sprijină pe două coordonate : una se leagă de amintirea presărată cu fapte de vitejie şi cu locuri de legendă, ce fac trimitere la voievodul Ştefan, iar cealaltă legată de răzeşime, acea parte a ţărănimii rămasă liberă, ce avea pământ în proprietate.

În rândurile următoare vom încerca să facem o scurtă trecere în revistă a câtorva informaţii despre sat, locaşul de cult, precum şi apariţia şi evoluţia învăţământului şcolar în această localitate. În apropierea Gârcenilor, se află locul numit ,,La Scaune’’ , loc în care ar fi stat la sfat cu oştenii, însuşi domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, înainte de a porni în bătălia de la Podul Înalt. Prima vatră sătească era pe deal, iar casele erau înşiruite, precum într-o salbă, în jurul bisericii. Potrivit Monografiei Comunei Gârceni, satului vechi de răzeşi, atestat documentar încă de la anul 1437, i s-au alăturat, în secolul al XVIII-lea, o seamă de ardeleni (ungureni) trecuţi încoace, peste munţi, din cauza persecuţiilor religioase ale habsburgilor. Însăşi denumirea actuală a satului ar proveni de la un anume Gîrceneanu, originar din Maramureş.

După cum aminteam mai sus, ţăranii răzeşi de aici au construit un locaş destinat săvârşirii cultului religios, însă nu avem o datare exactă a primului edificiu religios înălţat. Totuşi ,din pisania actualului locaş de cult, aflăm o primă datare, anul 1746 . Legenda spune că răzeşii i-au rugat pe monahii Ioasaf şi Anastasie să-i ajute să construiască o biserică. Acest locaş a fost construit din bârne dăltuite, folosindu-se la îmbinarea lor cuie din lemn. Datarea istorică , materialul de construcţie şi tehnica de lucru folosită, încadrează edificiul în categoria locaşelor de cult- monument istoric, aşezat la loc de cinste, printre cele mai vechi din ţinutul Vasluiului. În ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor, biserica şi-a păstrat forma şi structura arhitecturală iniţială. Micile intervenţii de consolidare şi restaurare neafectând-o semnificativ. Hramul bisericii, în care se slujeşte şi astăzi, este Sfântul Nicolae, prăznuit în calendar, pe 6 decembrie.

Cu privire la începuturile învăţământului şcolar în această localitate, din nou, nu avem date exacte. Lucru bine ştiut este faptul că începuturile şcolii româneşti, la sate, trebuiesc puse în corelaţie cu existenţa locaşelor de cult. ,,Buchiile cărţii’’ au fost descoperite copiilor de către preotul sau cântăreţul bisericii din sat, de cele mai multe ori, ei fiind singurii cunoscători de carte. De asemenea, primul Abecedar, prima carte de studiu, după care copiii au învăţat slovele, a fost Ceaslovul, cartea folosită la slujbele cultului religios. Putem afirma cu tărie că şi la Gârceni s-a întâmplat asemenea. Prima şcoală a satului a funcţionat începând cu secolul al XIX-lea, în curtea bisericii, dascăl fiind, nimeni altul, decât preotul paroh.

Dintre personalităţile culturii româneşti, care dau mărturie despre existenţa unui locaş de şcoală, în satul Gârceni, aminteşte plăcuţa comemorativă de pe peretele bisericii, oaspete de seamă fiind însuşi poetul Mihai Eminescu, el vizitând şcoliţa satului, în calitate de revizor şcolar. Poetul a stat aici, verificând situaţia şcolii, în perioada 10-28 august 1875. Învăţător era un laic, Dimitrie Chirilovici, el nefiind din rândul clerului. Legat de venirea sa aici, în calitate de revizor şcolar, în sat s-a păstrat şi se povesteşte o întâmplare. Se spune că Eminescu a intrat în ograda bisericii, în care se afla şi şcoala, dându-şi pălăria jos de pe cap. Când a intrat în casa învăţătorului, ce se afla în spatele bisericii, şi-a pus-o înapoi pe cap. A servit masa, apoi a plecat. La plecare, învăţătorul a dorit să-l întrebe despre însemnătatea gestului făcut cu pălăria. Poetul i-ar fi răspuns : ,, Mi-a plăcut ce am văzut în ogradă, nu şi în casă. Dumneata ai timp şi de şcoală , şi de gospodărie. Doamnei nu-i prea place treaba’’.

Depănând firul istoriei, implicit pe cel al evoluţiei şcolii din Gârceni, ajungem în anul 1904, când datăm construcţia unui locaş de şcoală nou, de această dată în afara curţii bisericii. Localul era constituit din două săli de clasă şi o cancelarie, deservind ciclul primar. Ulterior, acestui local i se vor mai adăuga patru săli de clasă, probabil pe fondul creşterii numărului de copii dornici de studiu şi implementării ciclului gimnazial. Cu siguranţă, dascălii trebuie să fi fost din rândul laicilor, însă nu excludem total prezenţa preotului din rândul dascălilor de şcoală. Odată cu dezvoltarea sistemului educaţional din România, posibil şi a îmbunătăţirii condiţiilor de trai, s-a simţit nevoia construcţiei unei noi clădiri, care să deservească doar ciclul gimnazial, în timp ce în vechiul local să se desfăşoare cursurile pentru ciclul primar. Această clădire a fost dată în folosinţă în anul 1964. După aproape un secol de folosinţă a localului de şcoală unde se desfăşurau cursurile pentru învăţământul primar, clădirea aflându-se intr-un grad considerabil de deteriorare şi pe motiv că reparaţiile ar fi fost mult prea costisitoare din punct de vedere financiar, s-a luat decizia demolării acestuia şi construirea unei noi clădiri. Construcţia s-a finalizat şi a fost dată în uz în data de 16 februarie 2001. La ceremonia de inaugurare, pe lângă oficialităţile politice judeţene şi locale, a luat parte Inspectorul General, în persoana d-lui Ionel Ştefănică-Armeanu, acesta fiind fost elev al şcolii. În această clădire funcţionează astăzi grădiniţa si clasele primare. Pentru a îmbunătăţi condiţiile de desfăşurare a studiului pentru elevi , îmbunătăţiri majore s-a adus şi localului ce deserveşte ciclul gimnazial.

În prezent , unitatea şcolară ce-şi desfăşoară activitatea în această localitate are statut de PJ(personalitate juridică), purtând numele de: Şcoala Gimnazială Nr.1, Sat Gârceni . În componenţa ei având următoarele structuri:
– pentru ciclul gimnazial, localuri de şcoală în localităţile: Gârceni şi Racova;
– pentru ciclul primar , localuri de şcoală în localităţile: Gârceni,Trohan,Racoviţa,Slobozia;
– în structurile în care învaţă ciclul primar, îşi desfăşoară activitatea şi grupă/e de grădiniţă.